Rezultatele 1 - 23 din 23 pentru "cheltuieli salarii"

În subordinea Guvernului și în coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, condus de fostul ministru și lider UDMR Laszlo Borbely, va fi înființat Centrul de excelență pentru administrația publică în domeniul dezvoltării durabile (CExDD), cu 50 de angajați. Centrul va avea propriul parc auto și va avea nevoie de un buget de 11,7 milioane lei pentru primul an, din care 7 milioane lei doar pentru salarii. Acestea vor porni de de la 6.000 lei, mediia fiind de peste 8.000 lei, și ajung la 13.000 lei pentru directorul general. Angajații vor beneficia și de sporuri, bonusuri și indemnizații de hrană și de vacanță, de până la 30% din salariul de bază.

omânia este un stat cu cheltuieli destul de mari, dar cu venituri reduse la buget, din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află în proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de scutiri de taxe și regimuri fiscale speciale acordate de politicieni unor categorii de venituri.

Ministerul Finanțelor a identificat resurse bugetare pentru majorările salariale decise de Guvern, în special cele pentru angajații din sectorul educației, însă se așteaptă ca viitoarea rectificare bugetară, care ar urma să aibă loc în vară, să fie "destul de complicată", a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, într-o conferință de presă, la finalul ședinței de Guvern. Ministrul a subliniat că toate angajamentele asumate de către Guvern în ce privește creșterile de salarii vor fi respectate, însă eventual spațiu pentru noi măsuri similare ar depinde de creșterea colectării veniturilor de către ANAF, precum și de derularea investițiilor și programelor de sprijinire a economiei de către ordonatorii de credite.

Companiile de stat la care statul este acționar unic sau majoritar și care nu au obținut în ultimii 2 ani venituri, conform obiectului principal de activitate, vor fi exceptate de la restricțiile de majorare a chletuielilor salariale impuse prin legea bugetului de stat. Guvernul a redactat o ordonanță de urgență care să permită majorări salariale și angajări la aceste companii, invocând siguranța alimentară, care poate fi pericilitată de situații de criză generate de calamități naturale, conflict militar sau pandemie, printre altele.

România colectează venituri reduse la buget din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află într-un proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de regimuri fiscale speciale acordate de către politicieni unor categorii de venituri, în timp ce unui angajat statul îi ia prin impozit și contribuții peste 40% din ce câștigă.

Statul a cheltuit pentru salariile celor 1,25 milioane de angajați din sectorul public 99,6% din suma planificată în acest scop în primul trimestru, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În timp ce administrația locală a "reușit" să consume pe salarii 100% din banii prevăzuți în buget, în administrația centrală economiile au fost reduse, de circa 1% din fondurile alocate. Dintre instituțiile administrației centrale, doar SRI și STS au atins 100% cheltuieli salariale comparativ cu programul. Pentru primul trimestru, statul, cu 1,251 milioane angajați, a prevăzut 27,85 miliarde lei pentru salarii și a cheltuit 27,74 miliarde lei. Suma planificată pentru tot anul este de 109,5 miliarde lei.

România a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu promisiuni pe baza cărora speră să obțină fonduri consistente, de ordinul miliardelor de euro, de la Comisia Europeană. Promisiuni pentru pensii, restructurarea companiilor de stat, fiscalitate, taxarea mașinilor, energie, debirocratizare, impozitarea muncii. Promisiuni avansate însă pe fondul unei realități paralele: România a rămas și anul trecut statul membru al Uniunii Europene care alocă cea mai mare parte din venituri, aproape 37%, pe salariile angajaților din sistemul public, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost promulgat de președintele Iohannis.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.

Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.

Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.

România a rămas și în 2019 lider în UE, pentru al treilea an consecutiv, la cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse prin taxe și impozite de la populație și firme, relevă date Profit.ro. Statul român a urcat pe prima poziție în 2017 și s-a menținut pe același loc și în 2018, ca urmare a politicilor de creștere accelerată a veniturilor angajaților în sistemul public, dar și din cauză că numărul acestora a crescut constant, indiferent de partidele aflate la guvernare. La nivelul UE, cheltuielile cu salariile au crescut în toate țările, dar asta după câțiva ani de consolidare a finanțelor publice. Pe de altă parte, problema este accentuată și de faptul că statul român este penultimul în UE la venituri colectate la buget ca pondere în PIB.

Bugetele României din ultimul deceniu au fost croite prioritar pe câteva domenii. În comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană, România alocă mai mult din buget pentru siguranță și ordine publică, armată și birocrație – bani care merg, mare parte, în salarii -, are printre cele mai mari cheltuieli cu pensiile, dă subvenții mai multe și bagă mai mulți bani în drumuri, însă lasă la coada priorităților educația.

Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie a anului 2019 s-a încheiat cu un excedent de 0,7 miliarde de lei, respectiv 0,07% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor. Un instantaneu bugetar favorabil, pentru o lună specială din an, greu de repetat, în care statul are încasări și pentru trimestrul 4 din 2018 și este nevoit să-și limiteze cheltuielile la media lunară a anului trecut, din cauza lipsei bugetului. Chiar și cu aceste restricții, însă, cheltuielile tot au crescut mai mult decât veniturile: avans de 22,7%, față de doar 15,1% la venituri.

Profitul net al companiei de stat Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, s-a redus cu peste 41% (circa 8 milioane lei) în primul trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2017, la 11,46 milioane lei, în principal ca urmare a majorării cu 28% (aproape 7 milioane lei) a cheltuielilor de personal.

Bugetul de venituri și cheltuieli al companiei naționale Tarom nu va mai fi aprobat prin hotărâre de guvern, ci prin ordin al ministrului Transporturilor, la propunerea Adunării Generale a Acționarilor, a decis, joi, Executivul prin ordonanță de urgență. Mai mult, compania va fi exceptată de la rigorile impuse altor companii de stat în ce privește angajarea personalului, majorarea salariilor sau achizițiile efectuate.

Vicepreședintele Comisiei Buget-Finanțe, senatorul PNL Florin Cîțu, atenționează că punerea în aplicare a programului de guvernare al PSD ar garanta o criză economică de proporții în anii următori.

Bugetul continuă să înregistreze, după patru luni, excedent de 130 mil de lei, însemnând 0,02% din PIB, față de 5,96 mld de lei, respectiv 0,84% din PIB, din aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au scăzut cu 2,1 mld lei, deși cele din taxe au stagnat, iar cheltuielile totale au crescut cu 3,2 mld. lei

Majorările salariale de 10% pentru bugetari, decise de Parlament la finalul anului trecut, care se aplică inclusiv senatorilor și deputaților, au dus la creșterea cheltuielilor salariale ale celor două Camere cu aproape 290.000 de lei lunar, potrivit datelor publicate de Camera Deputaților.

Avalanșa majorărilor cu salariile și pensiile - destinația pentru aproape 60% din cheltuielile bugetare - se bazează pe speranța creșterii economice. Însă scenariul bugetar din 2016 seamănă îngrijorător cu cel din 2008, când recesiunea a găsit România în imposibilitatea de a-și finanța promisiunile.

Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a declarat, într-un interviu pentru Profit.ro, că majorările salariale și deficitul triplu, în 2016, față de țintă nu repetă scenariul din anii 2007-2008 întrucât contextul economic este diferit.

Ministerul de Finanțe a inventariat 21 de acte normative, aprobate în 2014 și 2015, pentru creșterea salariilor angajaților bugetari și a indemnizațiilor pentru unele categorii de persoane, estimând un impact suplimentar asupra cheltuielilor, în 2016, de 13,22 miliarde lei.